Articole -  Ura si Constiinta - fragmente

Psihologia Azi Magazin
din cartea "Si Dumnezeu poarta negru uneori - Incursiuni in partea ascunsa din noi"
Editura Ascendent 2006

Artista, caci artista am sa-i spun, are 16 ani {i este la liceul de arta. Fusese diagnosticata cu sindrom cefaleic. Era internata la spitalul unde lucrez si cum investigatiile nu aratau o suferinta organica, atunci au trimis-o la mine. Parintii ei erau despartiti de cand avea ea patru ani. Locuia cu mama. Avea o inteligenta generala foarte buna, rezultate foarte bune la scoala, straduindu-se sa ia note cat mai mari pentru a accede la o bursa. Era o fata frumoasa, bine legata, inalta, dar cam baietoasa in comportament. Din desenele pe care le-a lucrat in cabinet a reiesit un caracter perseverent, hotarat. Isi refuza feminitatea. Avea nevoie de a se arata superioara intelectual, compensand astfel inferioritatea fizica si sociala.

Exista de multe ori parti in noi care se afla in conflict. De obicei o parte din noi este considerata rea de catre cealalta parte. Artista spunea ca uneori sentimentele ii cam "scapa de sub control" si dorea sa si le clarifice. Mi-a spus ca nu stie ce sa faca cu un sentiment neplacut care este ura, sentiment care este inlaturat de constiinta ei. I-am sugerat sa mi le deseneze. A ales culoarea rosie pentru Ura - culoare pe care o foloseste in desenele sale. I-am spus sa defineasca cele doua parti din ea care erau in conflict. Pe de o
parte era Ura si pe de alta, Constiinta.

Terapeut: Ura, ce fel de parte esti tu in ea (referindu-se la Artista)? (este asezata pe scaun rosu - violenta, agresiva si sta destinsa si relaxata ca in propria matca).

- Artista: Constiinta zice ca sunt rea... Sunt mare... E adevarat ca atunci cand eu ma manifest pot face rau... dar Artistei ii fac si bine, adica eu o fac sa creeze... Eu ii dau libertate.

- Tu o faci sa creeze... Adica fara tine nu poate crea?

- Ba da, dar deseneaza numai banalitati... Eu ii dau viata intr-un fel. Cand ea se manifesta prin mine se simte si bine cu ea... De fapt, nu sunt atat de rea pe cat ii pare Constiintei...

Cand nu te manifesti ce se intampla?

- Apare Constiinta si ma pune la punct si Artista se simte disperata... pentru ca nu poate sa fie controlata tot timpul...

Acum sa vedem si partea numita Constiinta.

- Eu sunt partea responsabila... care stie ce trebuie facut si cum trebuie facut ca ea (referindu-se la Artista) sa se inteleaga bine cu toti. Eu nu las Ura sa-si faca de cap... Daca as lasa-o i-ar face rau Artistei pana la urma... Atunci cand se manifesta Ura, Artista face prostii fara sa gandeasca, este nervoasa si incordata... Dupa ce face boacana ii pare rau...

- Ce aduci tu bun intregului?

- Sunt o parte calma si constienta... Ii aduc cumpatare... gandire. (este asezata pe scaun verde intr-o pozitie adunata si putin aplecata)

Vad ca aveti multe sa va spuneti... Ok. Acum te rog sa faci in asa fel ca ele sa-si spuna ce au de spus...

- Constiinta: In mine intra cel mai bine Artista.

- Ura: Constiinta, asculta, eu nu sunt chiar asa rea precum zici tu pentru ca fara mine Artista nu ar mai desena asa cum deseneaza...

- Constiinta: Poate, dar tu ii creezi mari batai de cap cu istericalele tale si nu am de gand sa te las sa te manifesti... Mai bine sa te manifesti prin desen... cel putin ea o face sa se manifeste cand este singura, nu face rau la nimeni. Cu tine ar ajunge la inchisoare, daca te-ar lasa... s-ar apuca sa sugrume cand i se nazare din cauza ta...
- Ura: De acord cu tine ca fac ravagii... Uite, o sa incerc sa nu ma manifest... dar nu cred ca pot disparea definitiv... E absurd pentru ca tu vii dupa mine... si daca in ea (vorbind despre Artista) cresc nervii nu o sa vii tu automat s-o calmezi... , ci o sa fiu mai intai eu... De fapt... (spuse cu voce mai tremurata), eu nu sunt decat Iubire neimpartasita... care ajung asa... Tie ti-e frica de mine pentru ca nu vrei ca ea sa sufere... Dar asa tot sufera...

Spune-i acest lucru Constiintei!

- Ura: Tie ti-e frica de mine, tie frica sa ma lasi libera, sa ma manifest pentru ca tu crezi ca ea va suferi... , dar oricum trebuie sa incerce odata si odata chiar daca sufera. (se responsabilizeaza)

- Constiinta: Bine, dar va trebui sa fiu si eu pe acolo... totusi... Am si eu un cuvant de spus...

Psihoterapeut Cristiana Alexandra Levitchi
Sensart